Muzeu

Muzeu national al represiunii comuniste ( Fort 13 Jilava). Fortul 13 Jilava se inscrie in seria celor 18 obiective cu functiune strategica care alcatuiau la sfarsitul secolului XIX centura de aparare a Bucurestiului. Proiectate de inginerul belgian Henri Alexis Brialmont asistat de inginerul roman I. Culcer la comanda Regelul Carol I, centura defensiva reprezenta la acel moment un sistem complex si unic alcatuit din forturi (constructii defensive cu o planimetrie elaborata) si baterii (constructii cu o planimetrie mai simpla) ce aveau ca scop intarirea din punct de vedere strategic al zonelor perimetrale orasului.  La scurt timp dupa finalizare, aceste edificii isi pierd scopul initial odata cu avansul luat de tehnica militara (in special artileria si aviatia), ele fiind concepute pentru a asigura rezistenta in fata unui atac terestru.  Dintre toate cele 18 obiective, un destin aparte l-a avut fortul 13 Jilava care a fost transformat in penitenciar, initial militar iar mai apoi pentru detinutii politic, pe vremea regelul Carol al II-lea. „Beneficiind” de unul din cele mai dure sisteme represive, aceasta destinatie este preluata ca atare atat de regimul Antonescu cat si – ulterior – de cel comunist. In aceasta ultima perioada, fortul 13 Jilava reprezinta locul de suferinta si martiraj al unui numar covarsitor de personalitati a vietii culturale si intelectuale ale epocii.  Urmarind cele doua aspecte importante ale monumentului de arhitectura Fortul 13 si anume caracterul memorial precum si cel patrimonial, proiectul isi propune urmatoarele obiective:

Obiectivul numarul 1: Elaborarea unui traseu public de vizitare a intregului sit

Obiectivul numarul 2: Amenajarea minimala Fort 13;

Obiectivul numarul 3: Propunere constructiei noi a Muzeului National al Represiunii Comuniste;